luni, 29 noiembrie 2010

Clasa cailor

Da!Asa se cheama(habar n-am de ce),clasa din care,voit sau nu, fac si eu parte(deocamdata).As da orice sa-mi pot alege colegii, dar cum nu se poate, ma multumesc cu ce mi-a dat calculatorul.
Cum nu am fost niciodata intr-o clasa normala nici de data aceasta ni putea fi altfel.
Prima data mi-am intalnit viitorii colegi la proba pentru uniforme(pe care am dat 2 milioane pentru a o purta 2 zile).Toata lumea era era total entuziasmata(pupaturi, imbratisari, lacrimi, suspine).Ura! Am ajuns in clasa la liceu strigau toate(23din 30 erau fete)de parca ar fi dus un adevarat razboi pentru a ajunge aici(poate ca imi scapa mie ceva).
Ce faceam eu?Ei bine, eram de manuta(metaforic vorbind) cu mama,si priveam in jurul meu gandindu-ma la ce ma asteapta. Ganduri frumoase nu prea erau, dar stiam ca voi supravietui. CUM?N u aveam nicio idee.
Va intrebati probabil, cum a fost prima mea zi la liceu?Chiar daca nu sunteti curiosi am sa va spun.NEITERESANT, cel mai potrivit cuvant.Vreau sa spun ca nu am simtit nimic extraordinar, nu aveam mari asteptari.
Bine, MULTIMEA era entuziasmata,fiecare vroia sa-si cunoasca noii colegi, sa-si faca prieteni. Eu nu!Stateam si ii priveam pe fiecare cum, inainte de a vorbi cu tineisi pun acea masca de falsitate, aroganta si chiar invidie. Daca ar fi sa-mi caracterizez actualii colegi, acestea ar fi cele trei cuvinte "magice".
Ma doare enorm ca oamenii devin din ce in ce mai rai, razbunatori si revoltati impotriva tuturor(sau mai mult a propriilor lor persoane).Asta vad zilnic in jurul meu, si DOARE.
Sunt ca un peste pe uscat, dar nu ma revolt,nu cred ca ar fi altfel, altundeva, altcandva. Asa a fost mereu, si nu va fi altfel,nu vreau( si nici nu pot fi altfel- sau poate ca sunt altel).
Idea e ca cel mai bun mod de a supravietui in cusca cu lei, e sa nu te revolti. De ce ai face-o?Impotriva cui?
Un alt mod de a supravietui, e sa te adaptezi in ORICE situatie. Dar aste e greu. Mie nu cred ca mi-a iesit vreodata, si nu pot spune ca nu am incercat.
Eu, in schimb, am incetat demult sa cred ca EU sunt de vina, nu, nu la mine e PROBLEMA.

marți, 16 noiembrie 2010

Frica de apa

Ce este frica de apa?
Frica de apa este o stare, o stare lipsita de resurse, o stare negativa, o reactie nedorita care impiedica omul sa-si insuseasca o tehnica de inot sau sa intre benevol intro masa mare de apa (bazine , lacuri , mari, oceane, rauri)
Originile fricii de apa:
Frica de apa poate aparea ca rezultat a unor experiente directe sau indirecte de invatare a inotului dar si prin mijloace auditive si ale subconstientului.
Experiente directe : are origine kinestezica si este eperimentata personal prin corp,facandu-l sa simta din punct de vedere fizic aceasta stare
Experiente indirecte : prin mijloace vizuale, martor la un incident , vizionarea unui film(ex. : Titanic,documentare cu rechini) , vise
Experiente auditive : prin citit , conversatii , ascultarea unor versuri din melodii si din povestiri
Actiuni ale subconstientului : invatam sa ne ferim de apa ca manifestare a unor experiente negative din copilarie si din vise,sau din nevoie de protectie fata de locurile necunoscute si necontrolabile cum este apa.

Mi-e foarte frica de apa si daca stau bine sa ma gandesc, apa e singura mea fobie. Cred ca vine de undeva din copilarie sau din subconstient, dar de fiecare data cand merg la plaja(lucru ce se petrece din ce in ce mai rar) ma postez la cel putin 2m de apa. A nu se  asocia frica de apa cu cea de necunoscut, nu! e vorba de o frica pura de a intra in apa. Stiu, de asemenea ca totul e la nivel psihologic, adica frica mea a fost accentuata de moartea lui Steve Irwin, vanatorul de crocodili(sarci pe goagal, n-am chef de detalii).

PS: Presupun ca tuturor vi se par calutii de mare cei mai inofensivi si draguti animaluti de pe pamant, ei bine de asta mi-e mie frica+alge, rechini si alte soiuri de pesti.